luni, 29 august 2011

Cu fofileala se trece marea?

Mai multe persoane care lucreaza in vanzari mi-au spus intr-o situatie sau alta – principalul este sa las o impresie placuta. Asta putandu-se traduce prin mai multe: sa infloresc oferta, sa dau impresia ca singura mea fericire este sa il fac pe el multumit, sa nu admit in nici un caz existenta partilor negative, sa fac orice imi spune intuitia ca este necesar sa il seduc.

Hm... eu, de moda veche, si fara nici un fel de capacitate de a vinde ceva, zic ca principalul este sa faci ceea ce zici. Adica degeaba lasi tu impresia ca il dai pe fat frumos pe calul alb daca de fapt cel care primeste descopera ca este motanul incaltat. Adica in mod normal, cu cat sperantele sunt mai inalte, cu atat dezamagirea este mai mare cand afli ca nu e chiar asa. Si tu, ca om de vanzari, tot ce poti sa obtii prin aceste infloriri este  o multime de clienti nemultumiti.

a_ldisgust_0604.jpg
Sau cel putin asa gandeste creierul meu incapabil sa vanda ceva.

Vanzatorii din jurul meu spun insa ca totul este un act de perceptie.

Adica in mod ciudat oamenii raman atat de impresionati de fat frumosul de pe cal incat il tin minte pe cel care le-a promis ca si cum l-ar fi dat. Faptul ca de fapt au livrat un motan incaltat este un fapt minor care este uitat mai repede. Si daca o sa mai vrei inca un fat frumos tot la ei te vei duce si probabil vei mai primi inca un motan ca sa aiba primul cu ce sa se joace.

Asa ca oamenii de vanzari se specializeaza in fofilare, facand tot ceea ce este posibil ca sa nu recunoasca vreodata ca au livrat un motan avand pe frunte stampila de fat frumos.

Iar aceasta fofilare se traduce, dupa caz, prin

-          de la mine a plecat ca si fat frumos, dar tu l-ai transformat in motan

-          eu vreau sa iti dau un fat frumos, dar hai sa incepem cu un motan pentru moment

-          totusi tu nu ai platit decat un motan

-          imi pare rau, fetii frumosii tocmai sunt in greva, dar intre timp te vei descurca perfect cu motanul

-          eu stiu ca de fapt tu ai nevoie de un motan, este in interesul tau, eu numai la binele tau ma gandesc

-          numai eu iti pot face rost de fat frumos, iar tu ma acuzi ca este un motan? Cred ca nu mai putem lucra impreuna

-          sunt ocupat pana peste cap cu cererile de feti frumosi, ia acest motan ca am reusit sa fac rost de el cu mare greutate. Numai pentru tine.

-          unde vezi tu un motan?

Daca nu as fi vazut de atatea ori ca aceste strategii functioneaza m-as astepta in continuare ca de cate ori descopar ce este dincolo de poleiala unui om de vanzari, sa am un soc ca inca mai exista pe piata. Asa nu am niciun soc, dar cum vad pe cineva ca imi flutura sclipici prin fata ochilor, cum il descalific pe loc si nu mai vreau sa tratez cu el.

Voi cum faceti fata oamenilor care va vand feti frumosi?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu