Cum au fost părinţii înlocuiţi de mess

Neglijaţi de părinţi. Copiii şi adolescenţii stau cu orele pe net şi uită să mai scrie corect

În lipsa comunicării cu părinţii, cu care petrec tot mai puţin timp, unii dintre elevii care au conexiune la internet ajung să stea şi câte o zi întreagă în faţa computerului. Aceştia discută cu prietenii pe mess sau joacă tot felul de jocuri electronice.

Deşi este cel mai rapid mijloc de comunicare, mesageria electronică se dovedeşte un duşman tot mai mare al gramaticii. Obiceiul copiilor de a sta foarte mult pe internet, implicit pe mess, este explicat prin lipsa de timp

a părinţilor. Astfel, 49% din copii pe-trec zilnic cel mult o oră cu părinţii şi doar unul din patru copii stă mai mult de cinci ore cu familia într-o zi de weekend. În aceste condiţii, copiii încearcă să discute cu cineva şi fie se aruncă pe chat, fie sună la Telefonul

Copilului - 116.111 -, unde ştiu că vor găsi mereu pe cineva dispus să le asculte păsul.
„Am stat jucându-mă pe internet de dimineaţa până seara, la ora 23.00, timp în care nu am băut decât o sticlă de apă. Părinţii nu au timp să se mai joace cu mine", povesteşte Andrei, un băiat de 12 ani. Poveşti identice cu cea a lui Andrei se întâlnesc frecvent, principala cauză fiind tot lipsa de comunicare cu părinţii, aceştia nereuşind să mai aloce timp pentru a discuta problemele copiilor sau să se joace împreună cu ei. Tot mai mulţi părinţi se rezumă la a le îndeplini dorinţele, fără însă a se implica activ în viaţa lor.

Sute de „prieteni" virtuali

Potrivit propriilor declaraţii, cele mai importante subiecte pe care copiii doresc să le discute cu părinţii lor sunt şcoala (27%), pla-nurile de viitor (10%) şi problemele, sentimentele şi dorinţele (9%). În realitate însă, cei mici vorbesc rar sau niciodată cu părinţii despre planurile lor (31%), despre sentimentele pe care le au (26%) sau despre problemele pe care le au (16%). În consecinţă, din dorinţa de a ieşi din izolare, strâng tot mai mulţi „prieteni" virtuali, copii de 8-9 ani ajungând să aibă în lista de messenger şi 500 de ID-uri. Despre foarte mulţi dintre aceştia nu ştiu însă absolut nimic şi nu au schimbat nici o vorbă cu ei.

Gramatica, sufocată de abrevieri

Timpul petrecut la jocurile pe calculator sau pur şi simplu pălăvrăgind pe mess se răsfrânge asupra şcolii, „elevii electronici" uitând să mai scrie corect şi fiind tot mai dezinteresaţi de şcoală. Profesorii de limba şi literatura română concluzionează că din ce în ce mai mulţi elevi nu ştiu să scrie. Este vorba îndeosebi de cei care folosesc mult Messengerul sau care scriu mesaje pe telefonul mobil şi care au ajuns ca inclusiv în compuneri şi lucrările de control să utilizeze tot mai multe prescurtări.
Câteva dintre abrevierile care au ajuns să fie folosite de „chat-işti" în lucrări sau teste, fără ca aceştia să mai conştientizeze, sunt: ms - mersi, cp - cu plăcere, lma - la mulţi ani, nb - noapte bună, brb - be right back (revin imediat), afk - away from keyboard (nu este la tastatură), su - see you (pe mai târziu) etc. Abrevierilor li se adaugă şi scrierea fără diacritice, literele ţ, ş fiind înlocuite cu tz, respectiv sh. Psihologii şi specialiştii IT, cărora li se adaugă profesorii de limba română, atrag atenţia că mesageria instant nu îi ajută pe elevii de şcoală primară. Aceştia nu şi-au dezvoltat limbajul, nu au citit toate cărţile recomandate vârstei lor şi nici nu au ajuns în situaţia de a stăpâni gramatica.

Date statistice

Cercetarea Organizaţiei „Salvaţi Copiii" arată că 70% din adolescenţi şi 54% din copii folosesc zilnic internetul. Jumătate din părinţi afirmă că perioada zilnică petrecută de copilul lor în mediul online este de aproape o oră. În realitate, copiii declară că stau în medie câte trei ore pe zi navigând pe internet.

Deşi 67% din părinţi spun că discută cu cei mici despre experienţele legate de internet, 18% din aceştia nici nu le solicită copiilor să îi informeze înainte de a se întâlni cu o persoană necunoscută, contactată pe internet. Mai rău este faptul că părinţii nici nu ştiu unde să sesizeze diverse abuzuri pe internet cărora le pot pica victime chiar copiii lor.