Femeile din România sunt în continuare slab reprezentate în funcţiile de conducere a ţării, mai puţin de 10% dintre parlamentarii români şi 19% dintre miniştri fiind femei. Locul pe care femeia îl ocupă în societatea românească şi slaba reprezentativitate în spaţiul public sunt rezultate ale atitudinii misogine ce caracterizează bărbaţii români, spun sociologii.Potrivit ultimului sondaj al Agentiei Naţionale pentru Egalitatea Şanselor, media europeană, în rândul miniştrilor din guvernele naţionale, arată că proporţia bărbaţilor în raport cu cea a femeilor este de aproximativ trei la unu (25% femei, 75% barbati).
"Este evident că este slab reprezentată. Universul cotidian în România este unul eminamente masculin al puterii. În sociatatea românească, datorită stării de sărăcie la nivel naţional, este foarte dificil să vorbim de un proces de emancipare economică, financiară, politică a femeii. Pe de altă parte, vedem că sunt zone întregi în care femeia este aproape absentă, cum este şi cea a politică", a declarat psihologul Hanibal Dumitraşcu.
În anul 2009 România avea patru miniştri femei, faţă de 2008, când nicio femeie nu a reuşit să ajungă la acest nivel decizional, însă ne situăm în continuare sub media europeana de 25%.
Cea mai importantă funcţie obţinută până acum de o româncă este preşedinţia Camerei Deputaţilor, câştigată de Roberta Anastase, "aceasta fiind prima femeie care deţine a treia functie în stat, de după alegerile din 1990", arata studiul ANES. Unul dintre puţinele capitole în care româncele au obţinut un procentaj important este reprezentarea în Parlamentul European, 36% dintre europarlamentarii ce reprezintă Romania la Bruxelles fiind femei.
Femeia din România se ocupă de treburile casnice mai mult de 5 ore pe zi
Nu doar politica este importantă. Nici viaţa de familie nu este de neglijat. Un alt studiu Eurostat ne arată că o româncă se ocupă de treburile casnice mai mult de 5 ore pe zi, restul se împarte între alte activităţi, cum ar fi curăţenia (16%), spălatul şi călcatul rufelor (13%), spălatul vaselor (10%), îngrijirea copiilor şi chiar gradinărit (7%).
Când vine vorba despre treburi mai grele, bărbatul îşi intră în drepturi. Din cele aproape două ore destinate activitatilor domestice, barbaţii români acordă cel mai mult timp grădinaritului (17%), curăţeniei alături de soţie (17%), reparaţiilor (11%) şi altor activităţi de acest gen (26%). Doar 1% din timp îl petrec bărbaţii din România spălând şi călcând haine.
''Locul femeii în societatea românească, un rezultat al misoginismului bărbaţilor''
"La nivelul familiei consacrate, soţ - soţie, soţia este cea care preia toate sarcinile din interiorul familiei, în ceea ce priveşte gospodăria şi educaţia copiilor. Şi atunci este foarte greu, ca pe un asemenea model de structurare a familiei, de dinamică a relaţiilor de familie, femeia să ajungă să ocupe o poziţie privilegiată în sistem", a declarat psihologul Hanibal Dumitraşcu.
Sociologii spun că societatea românească este încă una tradiţionalistă, în care femeia este plasată în gospodărie şi mai puţin în spaţiul public. O contribuţie semnificativă o are şi atitudinea misogină a bărbaţilor români.
"Este uşor de observat că în zona privată, accesul şi performanţa femeilor sunt mult mai mari decât în zona publică. Rămâne de văzut de ce în zona publică, care include şi domeniul politic, de ce femeile nu au o reprezentare pe măsura competenţei. Probabil, că explicaţia are o cauzalitate identificată în tradiţionalism, care se schimbă greu, format în ani de istorie. Şi mai poate fi vorba şi de o doză de misoginism din partea bărbaţilor", a declarat sociologul Marius Pieleanu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu